Beneficiile nutriţionale ale cireşelor sunt destul de multe, având în vedere că ele sunt nişte fructe destul de micuţe. Multe din beneficiile consumului de cireşe se datorează în mod deosebit elementului natural care le dă acea culoare roşu-negru.

Antocianina dă florilor, fructelor acea culoare de la roşu la albastru. Cea mai bună sursă de antocianină, se găseşte în strugurii roşii, vinete şi cireşe.

Aceşti pigmenţi atrag albinele, se comportă ca un strat protector şi protejează planta de radicalii formaţi de lumina ultravioletă, aşa că se comportă ca nişte antioxidanţi. Beneficiile antioxidanţilor sunt transferate oamenilor atunci când aceştia consumă plantele sau fructele respective.

Beneficiul consumului de cireşe şi a altor plante ce conţin antocianine asupra organismului, sunt multiple. Antocianinele sunt folosite de către organism pentru a produce amino-acizi esenţiali. Ca şi antioxidanţii, ele protejează celulele corpului de a nu fi vătămate, previn îmbătrânirea corpului.

Antocianinele sunt, de asemenea, anti-inflamatori naturali, despre care se spune că reduc riscul apariţiei cancerului.

Cireşele, ca şi majoritatea fructelor, conţin vitamina C. Printre multele beneficii ale consumului de cireşe, cea mai nouă descoperire are de-a face cu tratarea cancerului. După multe studii, s-a arătat că vitamina C poate să distrugă celulele canceroase şi să inhibe replicarea lor.

Cireşele conţin, de asemenea, fibre, care sun importante pentru un sistem digestive sănătos. Dietele cu un conţinut ridicat de fibre, se spune că reduc riscul apariţiei cancerului de colon şi multe boli ce afectează tractul intestinal.

Unul dintre cele mai recente studii au relevat faptul că un consum ridicat de cireşe ajută la scăderea colesterolului.

O dietă pe bază de cireşe îţi va întări sistemul imunitar, va asigura o mai bună funcţionare a sistemului digestiv şi cardiovascular.

Cireşele sunt printre primele fructe care se coc, dar şi sezonul lor pe piaţa este destul de scurt.

Boli, cum sunt guta cronică şi artrita, boli dureroare care afectează milioane de oameni, au ca remediu natural consumul de suc de cireşe şi chiar cireşele ca atare.

Cireşele conţin antocianine anti-inflamatoare - aceşti oxidanţi puternici, antocianinele, care se găsesc în cireşe şi care le dă această culoare frumoasă roşie, se consideră a fi un ajutor de nădejde pentru a calma inflamaţiile. Aceste antocianine se găsesc de asemenea în toate fructele şi legumele roşii, oferă protecţie împotriva apariţiei cancerului de colon, boli de inimă şi scade riscului atacului cerebral.

Guta este influenţată de creşterea nivelului acidului uric din sânge, iar un consum regulat de suc de cireşe ajută la scăderea nivelului. Proprietăţile anti-inflamatoare ale sucului de cireşe ajută la atenuarea durerii cauzate de artrita cronică.

Pe perioada verii, eu încerc să fac câte o cură de fructe, după căpşuni, cireşele sunt preferatele mele!

Articole similare:

1. De ce să consumăm fructe roşii?
2. De ce să consumăm căpşuni?
3. Top 10 alimente necesare pe zi

Pasionată de gătit şi mare iubitoare de prăjituri cu fructe, am încercat fel de fel de reteţe de prăjituri şi deserturi uşoare cu căpşuni. Pe cele mai deosebite, vi le recomand şi vouă.

Gem de căpşuni – nelipsit din cămara oricărei gospodine!

Ingrediente necesare: 1 kg de căpşuni, 750 grame zahăr, 250 ml suc de lămâie.

Mod de preparare: se spală căpşunii, se pun pe o sită să se scurgă, apoi se rup codiţele. Se pune într-o oală/cratiţă un rând de căpşuni, zahăr, puţin suc de lămâie, apoi iar un rând de căpşuni, zahăr şi restul de suc de lămâie. Se scutură puţin cratiţa, ca fructele să fie cuprinse de zahăr, apoi se lasă la rece câteva ore, chiar şi peste noapte dacă e posibil. A doua zi se pun la fiert la foc mic, apoi la foc tot mai mare. Din când în când se scutură cratiţa. Dulceaţa trebuie să fiarbă repede astfel fructele nu îşi vor schimba culoarea. Către sfârşit, când dulceaţa începe să fiarbă, se ia olinguriţă de zeamă, se pune la rece, apoi se încearcă dacă este destul de legată. Dacă curge din linguriţă ca o apă, nu este „legată”, dar dacă atunci când ridici linguriţa din dulceaţă, se formează un fir subţire care se întinde dacă ridici linguriţa mai sus, atunci dulceaţa e „legată”. Dulceţurile de fructe obişnuiesc să mai lase zeamă, de aceea e mai practic să nu fie puse imediat în borcan,ci după ce s-a luat cratiţa de pe foc să se acopere cu un şervet umed şi lăsăm dulceaţa să se răcească în cratiţă. Când s-a răcit, se pune în borcane uscate şi curate, şi se sigilează. Pe borcan, se pune o etichetă pe care scriem felul dulceţii.

Salată de căpşuni – iată o combinaţie la care nu aş fi îndrăznit să mă gândesc, dar vă asigur că e atât hrănitoare, cât şi aspectuoasă şi delicioasă.

Ingrediente necesare: 500 grame căpşuni, 50 grame spanac, 100 grame bacon feliat, o ceapă verde proaspătă, 50 ml ulei de măsline, zeama de la o lămâie, mentă tocată, sare de mare.

Mod de preparare: se spală căpşunile şi se amestecă cu frunzele de spanac. Feliile de bacon se rumenesc într-o tigaie de teflon fără ulei şi se pune peste amestecul anterior. La final, se pune ceapa verde proaspătă tăiată fin, menta, sarea, uleiul şi lămâia.

Muffins cu căpşuni – ideale pentru o cafea!

Ingrediente necesare: 100 grame unt, o cană şi jumătate de zahăr pudră, 4 ouă, o linguriţă vanilie, 3 căni de făină, un praf de copt, puţină sare, coaja de la o lâmăie, o cană cu iaurt, 250 grame căpşuni.

Mod de preparare: ungeţi cu unt 12 forme de muffins. Într-un bol, amestecaţi bine untul cu zahărul, apoi puneţi pe rând cele 4 ouă şi amestecaţi în continuu, adăugaţi vanilia. Într-un alt bol, mixaţi bine făina cu praful de copt, sarea, apoi turnaţi peste mixtura cremoasă amestecând uşor cu o lingură de lemn. Treptat adăugaţi coaja de lămâie şi iaurtul. Amestecaţi totul bine de câteva ori, şi apoi începeţi să umpleţi formele de muffins cam 2/3 din forma, la mijloc puneţi câteva bucăţi de căpşuni şi la sfârşit, presăraţi puţin zahăr deasupra şi daţi tava la cuptor.

Ele se coc cam 20 de minute la o temperatura de 350. După ce s-au copt, lăsaţie-le să se răcească 5 minute în tavă, după care cu grijă încercaţi să le scoateţi din formă. Se servesc calde.

Sos de căpşuni – e bine să-l ai în casă, un element ce dă o notă aparte oricărui desert!

Ingrediente necesare: 300 grame căpşuni, 100 grame zahăr, 50 ml suc de portocale, 3 linguri de apă.

Mod de preparare: Căpşunii se spală bine şi se curăţă de codiţe, şi se pun într-o oală împreună cu zahărul şi sucul de portocale. Amestecaţi până când se topeşte zahărul, şi apoi adăugaţi apa. Lăsaţi să dea un clocot şi apoi reduceţi flacăra, şi lăsaţi să fiarbă încet. Amestecaţi uşor din când în când, aveţi grijă să nu se înmoaie prea tare fructele. Când s-a îngroşat, se ia de pe foc.

Acest sos de căpşuni se poate servi cu iaurt, îngheţată sau diferite deserturi. Ceea ce rămâne, se poate pune într-un recipient şi se poate păstra în congelator.

Milkshake de căpşuni – o porţie de vitamina C de vară!

Ingrediente necesare: 200 ml îngheţată de vanilie, 150 ml lapte, 100 grame căpşuni îngheţate.

Mod de preparare: puneţi toate ingredientele în bolul de la blender şi amestecaţi la vitezaă mare pentru câteva minute. Se serveşte imediat!

Sezonul căpşunilor este pe sfârşit, vă recomand să vă bucuraţi de ele din plin!

Articole similare:

1. De ce să consumăm căpşuni?
2. De ce să consumăm fructe roşii?
3. Savureaza o salata!

Complicată treabă pentru gospodina care ţine la sănătatea alor ei! Gândind meniul, ea trebuie să-l acorde cu gusturile comesenilor, cu posibilităţile băneşti, cu resursele sezonului – căci firesc este să mănânci primăvara miel, verdeţuri, pui şi fructe roşii, apoi cât ţine vara şi toamna să nu te lipseşti de salate din crudităţi, de soteuri de legume, de fructe proaspete şi să laşi pentru iarnă fasolea albă, varza acră, carnea de porc, afumăturile, conservele.

Meniurile mai trebuie gândite şi în concordanţă cu timpul disponibil pentru pregătirea lor, dar mai cu seamă – şi aici intervin cele mai mari greşeli – ele trebuie să furnizeze în fiecare zi organismului câte puţin din toate principiile nutritive necesare.

Cea mai frecventă greşeală pe care o fac unele gospodine este că îşi pun nădejdea în carne şi numai în carne, ignorând sau subapreciind importanţa celorlalte alimente.

Valoarea alimentelor este diferită.

Pentru dezvoltarea şi funcţionarea normală a organismului, se impune o alimentaţie raţională, aşa încât factorii nutritivi care formează şi regenerează ţesuturile (proteinele), cei care produc energie (glucidele şi lipidele), ca şi cei care stimulează metabolismul organismului (substanţele minerale şi vitaminele) să fie asiguraţi în mod echilibrat.

Din păcate, cădem foarte uşor în greşeala unei alimentaţii monotone, unilaterale – care poate provoca grave tulburări – fiindcă ni se pare mult mai simplu să punem friptura pe grătar sau un şniţel în tigaie şi o murătură în farfurie decât să migălim curăţând un spanac ca să-l servim cu ochiuri româneşti.

Totuşi, două ouă furnizează organismului tot atâtea proteine şi calorii cât o vrăbioară, iar spanacul (datorită compuşilor săi – amintim doar fierul, iodul, vitamina A şi C) joacă un rol important în acţiunea de creştere a globulelor roşii, stimulează funcţionalitatea stomacului, ca să nu mai vorbim şi de alte calităţi calorico-dietetice ale acestei legume.

Pentru a stabili un echilibru alimentar, va fi oare gospodina obligată să întocmească meniul folosind cântarul şi un tablou comparativ de substanţe hrănitoare, de calorii şi vitamine? Evident, nu! În niciun caz, în condiţiile bucătăriei rapide. E de ajuns să fie convinsă de absoluta necesitate a unor meniuri cât mai variate, să-şi învingă prejudecăţile faţă de unele produse alimentare, mai ales faţă de legume şi fructe, şi să-i deprindă pe ai casei să mănânce de toate.

O bună gospodină este bine să ştie şi cum nu se alcătuieşte un meniu.

Nu se pregătesc pentru aceeaşi masă două feluri care să conţină acelaşi aliment, chiar sub arome diferite. De pildă, supă cu fidea şi macaroane cu brânză, supă cu orez şi pilaf sau budincă de orez, ochiuri româneşti şi lapte de pasăre, friptură în aluat şi plăcintă, ciorbă de perişoare şi ardei umpluţi.

Nu se folosesc numai feluri uşoare sau numai grele, ci combinate. Nu se servesc, de pildă, ciorbă de fasole, varză cu carne şi brânzoaice, ci o supă de legume, varză cu carne sau cârnaţi pe varză sau fasole albă cu afumături, iar ca desert compot ori un fruct proaspăt, o cremă uşoară.

De asemenea, nu se serveşte o supă de zarzavat, apoi peşte şi la urmă, mere fiindcă astfel de mâncăruri nu ţin de saţ. E de preferat dacă vrem să servim fileuri de cod rasol cu sos de lămâie, să pregătim un desert cald, substanţial, o budincă de griş sau orez, papanaşi cu smântână sau clătite cu dulceaţă.

Timpul poate fi pierdut în patru feluri: să nu faci nimic, să nu faci ceea ce trebuie făcut, să faci prost şi să faci în contratimp. Voltaire

Articole similare:

1. Principiile alimentaţiei corecte – Principiul 1
2. Principiile alimentaţiei corecte – Principiul 4
3. Principiile alimentaţiei corecte – Principiul 3

Cu toţii ştim că aceste fructe minunate, căpşunii sunt delicioase, şi nutritive pe deasupra, şi ideal ar fi ca ele să facă parte din dieta zilnică a tuturor. Dacă vei consuma căpşuni, vei descoperi avantajele consumului regulat de fructe, şi partea bună este că acestea sunt nişte fructe absolut delicioase.

Specialiştii recomandă să consumăm cel puţin cinci porţii de fructe şi legume pe zi, dar puţini sunt cei ce se apropie de acest număr. Adăugând căpşuni proaspeţi în dieta ta zilnică, fie în salate, fie în freshuri, sau chiar şi proaspeţi, vei ajuta la întărirea sistemului imunitar.

Căpşunii şi sănătatea

Căpşunii nu sunt doar delicioşi, ci au şi un conţinut scăzut de calorii şi sunt foarte nutritivi. Ei au un conţinut ridicat de vitamina C (mai mult chiar şi decât citricele), şi ajută la prevenirea apariţiei cancerului şi previne oxidarea LDL, colesterolul rău. Căpşunii reprezintă, de asemenea, o bună sursă de fibre.

Cel mai important de ştiut, căpşunii, pe lângă struguri şi cireşe, sunt una dintre sursele de acid elagic, care are rolul de a preveni apariţia celulelor canceroase.

Căpşunii nu conţin grăsimi şi nu conţin colesterol. O cană plină cu bucăţi de căpşuni conţine 50 de calorii, 11,5 grame de carbohidraţi, 4 grame de fibre şi 45 mg potasiu.

Căpşunii sunt orginari din America de Nord, iar indienii obişnuiau să le folosească la prepararea multor mâncăruri. Primii colonişti din America au dus aceste fructe aromate în Europa, prin anii 1600. O altă varietate de căpşuni a fost descoperită America Centrală şi de Sud, pe care conchistadorii o numeau „futilla”.

Căpşunii au început să fie tot mai mult cultivaţi după secolul al XIX lea, când savuratul căpşunilor împreună cu frişca a început să fie considerat un desert de lux.

Printre beneficiile căpşunilor asupra sănătăţii, putem include sănătatea ochilor, o bună funcţionare a creierului, reglează presiunea arterială,artrita, guta şi bolile de inimă.

Căpşunii sunt foarte des folosiţi în industria alimentară, la îngheţată, dulceaţă, gem, diferite paste şi produse de patiserie, sirop, ciocolata, iar datorită culorii, gustului şi savorii puternice, regăsim căpşunii chiar şi în industria farmaceutică.

Căpşunii se pot consuma, de asemenea, în stare proaspătă. Ştim cu toţii că fructele, in special cele ce au culori exotice, sunt foarte bogate în antioxidanţi. Nici căpşunii nu fac excepţie. Pe lângă antioxidanţi, ele mai coţin mulţi nutrienţi şi pot şi folosiţi cu eficienţă maximă pentru a preveni multe boli.

Eu am încercat să profit din plin de savoarea căpşunilor, aceste fructe numărându-se printre fructele mele preferate! Chiar dacă îţi plac foarte mult căpşunii, se recomandă a fi consumate peste zi, mai puţin seara, şi nu mai mult de un bol.

Articole similare:

1. De ce să consumăm fructe roşii?
2. Delicatese cu căpşuni
3. De ce să consumăm cireşe?

Având în vedere că fructele în formă naturală, sunt formate în mare parte din apă, nu conţin colesterol, este foarte uşor pentru organism să proceseze şi să absoarbă vitaminele, mineralele din fructele proaspete.

Studiile spun că este foarte important să introducem în meniul zilnic, o paletă de culori şi arome. Dacă mâncăm mai mult de două culori pe zi, şi aici mă refer la alimente de culori diferite, şansele să fim mai mult timp sănătoşi, cresc.

Fructele roşii conţin vitamina A şi un antioxidant puternic numit licopen, au, de asemenea, rolul de a ajuta organismul în prevenirea anumitor boli pentru că sunt bogate în vitamine şi minerale, dar sunt şi buni detoxifianţi, ideali în curele de slăbire.

Roşul este culoarea care ne atrage privirea, ne energizează şi ne stârneşte pofta de mâncare. Totuşi e bine să ştim că fructele roşii sunt bogate în zaharuri, aşa că se recomandă a fi consumate în porţii mici, în loc de gustările de dimineaţă sau după prânz, şi să se consume cu două ore după mesele principale.

M-am gândit ca în următoarele articole să vă vorbesc despre beneficiile consumului fiecărui fruct în parte, iar ca bonus şi reţete de prăjituri cu aceste fructe.

Căpşunile conţin vitamina A, C, magneziu, acid citric, ajută la întărirea sistemului imunitar şi scade nivelul colesterolului. Datorită conţinutului de niacină, ajută la reglarea hipertensiunii arteriale.

Cireşele au proprietăţi antiinflamatoare şi antioxidante, ajutând persoanele care suferă de artrită, spondiloză, probleme cu articulaţiile.

Fragii previn alergiile şi joacă un rol important detoxifiant, şi te ajută să îţi recapeţi forţa şi energia.

Zmeura se consumă imediat după recoltare, deoarece îşi pierde repede vitamina C, conţine multe fibre, şi poate fi consumată chiar şi de diabetici. Ea este folositoare şi în prevenirea cariilor dentare. Zmeura este un bun dezinfectant şi ajută la reducerea acidităţii stomacului. Consumul de zmeura ajută şi la tratarea anumitor afecţiuni, cum ar fi, cistita, cancerul, febra, hipertensiunea arterială şi afecţiuni oculare.

Pepenele roşu este bogat în vitamina A şi C, dar având un conţinut mare de apă nu trebuie să vă îngrijoraţi că veţi lua în greutate, din contră, vă va ajuta să slăbiţi. Antioxidantul licopen protejează pielea de radiaţiile solare, scade riscul afecţiunilor inimii, ajută organismul să funcţioneze mai bine în timpul activităţilor fizice.

Fructele roşii ajută şi la îmbunătăţirea vederii, din acest motiv vă recomand să consumaţi fructele proaspete, în sezonul lor de cules. Nu uitaţi că e de preferat să vă asiguraţi necesarul de vitamine din fructe, şi nu din suplimente nutritive, deoarece efectul lor în organismul este pe termen mult mai lung.

Articole similare:

1. De ce să consumăm căpşuni?
2. De ce să consumăm cireşe?
3. Top 10 alimente necesare pe zi

4. Principiul gestionării depozitelor de grăsime

Asociaţia lipide – glucide, în cadrul unei funcţionări pancreatice defectuoase, poate determina kilogramele excedentare şi starea sănătăţii. Principiul de bază al noului mod de alimentaţie se bazează, în parte, pe faptul că, în majoritatea cazurilor, se evită amestecarea lipidelor cu glucidele “malefice”, având grijă să preferăm lipidele “benefice”, în scopul prevenirii bolilor cardiovasculare. Lipidele vor fi însoţite de diferite legume, în special de fibre alimentare.

Exemple de meniuri în care glucidele “malefice” nu figurează :

1. Sardelele (lipide “benefice” + proteine)

Omleta cu ciuperci (lipide + fibre)

Salata verde (fibre)

Brânză (lipide + proteine)

2. Crudităţi (fibre)

Pulpă de viţel cu fasole verde (lipide + proteine)

Salată verde (fibre)

Zmeură (glucide “benefice” + fibre)

3. Salată de roşii (fibre)

Cod cu vinete (lipide “benefice” + proteine + fibre)

Salată verde (fibre)

Brânză (lipide + proteine)

La cele trei meniuri enunţate cel mai important lucru este acela că toate se vor consuma fără pâine.

Brânzeturile de vacă conţin 5 g de glucide la 100 g.

ATENŢIE ! Brânzeturile nu trebuie mâncate la sfârşitul unei mese care conţine lipide.

Dacă alimentaţia ar fi lipsită de glucide, pancreasul nu ar secreta insulină şi deci nu s-ar constitui grăsimi de rezervă. Organismul are nevoie de energie pentru menţinerea echilibrului vital, astfel încât el va recurge la grăsimile de rezervă pentru a obţine energia care îi este necesară.

Alimentându-se normal (vitamine, săruri minerale), organismul îşi va reduce de la sine grăsimile de rezervă, care constituie excesul de greutate, va arde cu prioritate stocurile de grăsime acumulate în prealabil.

Totuşi, glucidele “malefice” (cartofi prăjiţi, dulciuri, prăjituri) vor putea face parte din alimentaţie, cu condiţia de a nu le ingera decât în mod excepţional şi întotdeauna separat de lipide.

Suntem victimele deplorabilelor obişnuinţe alimentare proprii civilizaţiei noastre:

În copilărie, piureuri, prăjituri, bomboane, acadele – apoi paste făinoase şi orez, felii groase de pâine cu unt, cornuri, dulceaţă şi turtă dulce. Mai târziu, cartofi, macaroane, multă pâine, orez şi zahăr.

În studenţie, “glojdeala” de la cantine sau gustările rapide şi sandviciurile uriaşe. Fiind matur deja, obişnuinţele căpătate până în acest moment sunt greu de înlăturat şi, bineînţeles, adaosurile cu care mai vine şi partenerul de viaţă (eventual un sos alb cu făină). Aceste faimoase obişnuinţe alimentare dăunătoare, care vi s-au imprimat sau pe care le-aţi adoptat din comoditate, au drept consecinţă : creşterea greutăţii peste cea normală şi, chiar dacă aceasta nu se instalează, în mod sigur va avea ca efect dezechilibrarea metabolismului şi un mare număr de afecţiuni.

REGULI DE AUR PENTRU A REDUCE STRESUL !

• Nu faceţi nimic din ceea ce mai târziu v-ar putea determina să spuneţi o minciună!
• Evitaţi amânările. Nu lăsaţi pe mâine ce puteţi face astăzi. Ce puteţi face astăzi, faceţi acum !
• Nu fiţi extrem de exigent cu dumneavoastră !
• Refuzaţi orice proiect, orice activitate sau chiar o simplă invitaţie la film dacă nu aveţi energia şi dispoziţia pentru aceasta, spunând întotdeauna NU !
• Descărcaţi-vă sufletul ! Discutaţi problemele dumneavoastră cu un prieten de încredere; vă poate ajuta să ieşiţi din confuzie şi să vă rezolvaţi mai uşor problemele.
• Rezervaţi-vă timp în fiecare zi pentru propria dumneavoastră intimitate, linişte şi meditaţie !
• Uitaţi şi iertaţi evenimentele neplăcute sau oamenii care v-au facut rău. Acceptaţi faptul că lumea în care trăim este o lume imperfectă !
• Puneţi mai multă dragoste în tot ceea ce faceţi !
• Nu neglijaţi masa de “prânz”. Îndepărtaţi-vă cu mintea şi cu trupul de biroul dumneavoastră sau de locul de muncă, chiar dacă o faceţi doar pentru 15 minute.

Articole similare:

1. Principiile alimentaţiei corecte – Principiul 1
2. Principiile alimentaţiei corecte – Principiul 3
3. Principiile alimentaţiei corecte – Principiul 2

Fructele sunt alcătuite din celuloza, fiind considerate în acelaşi timp glucide, deoarece conţin “zahăr” sub forma fructozei; aceasta din urma se transformă în glicogen (energie disponibilă rapid). Din fericire, cantitatea de zahăr din fructe nu este mare şi, în plus, este eliberată într-o mică măsură datorită fibrelor pe care le conţin acestea.

Important de reţinut şi respectat este regula de a nu combina fructele cu nimic altceva, nici cu lipide, nici cu proteine.

Obiceiul de a mânca fructe la sfârşitul mesei este nesănătos; când sunt combinate cu alte alimente, fructele perturbă digestia şi îşi pierd astfel majoritatea vitaminelor.

Combinate cu alte alimente, fructele vor rămâne prizoniere în stomac, unde vor fermenta, producând chiar şi alcool, deci toată digestia va fi perturbată.

• Fructele se mănânca doar pe stomacul gol; puteţi să le mâncaţi dimineaţa sau seara la 2-3 ore după cină.
• Celor care suferă de insomnie le recomand să nu consume portocale la culcare, vitamina C având un efect de stimulare.
  
• Se recomandă consumarea fructului împreună cu coaja lui, în care se află cea mai mare cantitate de celuloză, care ajută tranzitul intestinal. Coaja fructelor limitează puterea lor glicemică.

LĂMÂIA este, paradoxal, alcalinizantă şi antiacidă gastric, neprovocând arsuri stomacale. Mai mult, cunosc cazuri de vindecări ale ulcerelor gastrice după consumul acesteia. Gustul acid nu trebuie să ne aducă neapărat cu gândul la aciditatea lămâii. Acesta este dat de acizii organici, care nu rămân ca atare în celule. Uimitor este faptul că lămâia este inclusă printre cele mai bazice alimente. În exteriorul organismului nostru, ea se comportă sub influenţa unei reacţii acide, pe când în interiorul corpului nostru ea generează alcalinitate, deoarece în timpul digestiei acidul citric conţinut de lămâie este oxidat, rămânând sărurile care păstrează alcalinitatea sângelui. Deci la o analiză profundă, lămâia înseamnă energie, deci viaţa. 

Zeama de lămâie picurată în urechi are efect calmant în otite. Sucul de lămâie diluat cu apă distilată în proporţie de 1:1 şi picurat în ochi vindecă blefaritele.

Hemoragiile nazale se opresc dacă introducem în nări tampoane îmbibate cu suc de lămâie.  

Durerile de cap dispar dacă se pune o compresă cu felii de lămâie pe frunte.

Oamenii nu ştiu când şi cum se mănâncă fructele, iar corpul ţipă disperat după ele.

Fructul este cea mai binefăcătoare mâncare, dătătoare de viaţă şi energie, din câte există. Fructele sunt cel mai important aliment pe care îl putem consuma. Strămoşii noştri au mâncat numai fructe milioane de ani. Mâncărurile lasă urme pe dinţii noştri. Din studierea dinţilor fosilizaţi, rezultă că primii oameni nu mâncau nici carne, nici seminţe, nici tulpini, nici rădăcini sau frunze, ci fructe. Ei erau fructivori şi, fără excepţie, timp de milioane de ani au mâncat numai fructe. Deoarece fructul este alimentul la care omul este adaptat biologic pentru a putea să îl mânânce, este mai important să ne punem problema :

Câte fructe am mâncat astăzi ? decât : Câte proteine am mâncat astăzi ?

Se cumosc numeroase cazuri de otrăvire cu proteine. Supraconsumul lor este legat de cancerul ficatului, al vezicii urinare, mamar, stomacal şi de leucemie – care reprezintă 1/3 din toate formele de cancer uman cunoscute.

Otrăvurile din proteine nu se găsesc în fructe şi pentru că scopul nostru este acela de a ne curăţa organismul de toxine, calea cea mai eficientă este de a consuma cât mai multe fructe.

Fructele constituie mâncarea cu conţinutul cel mai mare de apă : 80-90%. În plus, ele sunt pline de vitamine, minerale, carbohidraţi, aminoacizi, acizi graşi. Prin natura lui, fructul dă corpului posibilitatea să se cureţe de toxine, dacă este corect consumat.

Studiile arată că “ceea ce mănânci la o masă afectează ceea ce vei mânca la masa următoare”. La două grupuri studiate, dintre care unuia i s-au dat fructe, iar celuilalt alimente dulci pe bază de zahăr, s-a constatat că: grupul care mâncase fructe a dorit să mănânce în medie cu 479 calorii mai puţin decât grupul care mâncase zahăr.

Fructele cer mai puţină energie pentru a fi digerate decât orice alt aliment. În practică, nicio energie nu este cheltuită la digestia lor; mai mult, fructele dau energie corpului.

Tot ceea ce intră în stomacul omului trebuie să fie descompus, transformat în glucoză, fructoză, glicerină, aminoacizi şi acizi graşi. Aceştia sunt nutrienţii din alimente folosiţi de organism.

Creierul funcţionează numai cu glucoză. Fructul înseamnă mai ales glucoză în organismul tău. Digestia, absorbţia şi asimilarea lui necesită o infimă energie din cea cheltuită pentru descompunerea altor alimente. Alte mâncăruri (corect combinate) se digeră în timp de ½ – 4 ore, cu o mare cheltuială de energie. Fructele nu sunt digerate în stomac, ci sunt doar predigerate. Ele trec prin stomac timp de 20-30 minute (bananele, curmalele şi fructele uscate la soare stau cam o oră). Energia economisită prin “nedigerarea” fructelor este enormă şi folosită imediat de organism pentru curăţarea ţesuturilor de toxine. Condiţia este ca fructele să fie corect consumate.

Deoarece stau în stomac atât de puţin timp, înseamnă că ele nu trebuie mâncate cu/după ceva, ci pe stomacul gol, dimineaţa. Imediat cum fructul vine în contact cu mâncarea din stomac şi cu sucurile digestive, întreaga masă de alimente începe să se “strice”. Orice proteină din stomac va putrezi, orice carbohidrat va fermenta. Totul devine acid. S-ar putea să nu vă fie rau, dar aceasta nu înseamnă ca nu aţi încălcat o regulă de bază în alimentaţie, ci arată enorma adaptabilitate a corpului nostru.

Exemplu : Pepenele nu trebuie mâncat niciodată după masă, deoarece produce fermentaţie. Dacă îl mâncaţi pe stomacul gol, iar după 20 de minute mâncaţi altceva, veţi vedea ce efecte pozitive va avea.

Fructele clasificate botanic drept “acide” (portocale, ananas sş grapefruit), ca – de altfel – toate fructele odată ajunse în stomac devin alcaline (dacă se consumă pe stomacul gol). Ele neutralizează, ca şi vegetalele crude, acizii care se formează în corp. Un corp toxic acid se poate recunoaşte după : balonare, greutate excesivă, păr încărunţit, chelire, izbucnire nervoasă, cercuri negre sub ochi, riduri premature pe faţă, ulcerări. Consumul corect de fructe duce la o incredibilă întinerire, longevitate, sănătate şi energie. În afara faptului că ele aduc în corp apă de curăţare, se ştie că fructele nu lasă reziduuri în sistem, nu cheltuie energie pentru digestie, importanţa lor enormă constând în conţinutul valoros de “combustibil”. Fără combustibil organismul nu poate funcţiona. Valoarea de combustibil reprezintă ceea ce trebuie căutat în orice mâncare.

Fructele sunt singura mâncare cu compoziţia perfectă de nutrienţi. Trebuie însă făcute două remarci importante referitoare la consumul fructelor :

1. Fructele sau sucul lor se pot consuma numai proaspete. Fructele fierte sau coapte nu mai furnizează nici substanţe nutritive, nici apa necesară curăţării, ele sunt acide şi forţează corpul să le anuleze aciditatea cu cheltuială de energie. Gătitul distruge valoarea potenţială a fructelor. Trebuie să ne amintim mereu să mestecăm bine fructele, să le îmbibăm bine cu salivă, şi să nu le înfulecăm cu lăcomie.
2. Cât timp trebuie să treacă de la consumarea altor alimente până la mâncarea fructelor ? Atât timp cât stomacul este gol, puteţi consuma când şi câte fructe doriţi, lăsând să se scurgă 20-30 de minute înainte de a mânca alte feluri de mâncare. După ce aţi mâncat orice altceva în afară de fructe, trebuie să aveţi în vedere timpul de digestie, astfel :

Alimentul – Timpul de digestie

• Salata sau vegetale crude – 2 ore

• Mâncăruri corect combinate fără carne – 3 ore

• Mâncăruri corect combinate cu carne – 4 ore

• Orice mâncare incorect combinată – 8 ore

Dacă ne întreabă cineva : Care credeţi că este cea mai periculoasă masă din zi ? Veţi putea răspunde precis : Înainte de culcare ! Dar a doua masă ca pericol ? Vă răspund eu : Micul dejun copios ! De ce ? Amintiţi-vă : Energia este baza vieţii. Când vă sculaţi dimineaţa sunteţi odihnit şi în cea mai bună formă energetică pe care v-o pot furniza sistemul şi somnul.

Pe ce veţi cheltui (risipi) această energie? Pe un mic dejun copios ? Digerarea (mare consumatoare de energie) acestui “mic dejun” vă va uza energia şi nu vă va aduce un surplus energetic. Mai ales “micile dejunuri tradiţionale” : ouă, brânză, şuncă, pâine, roşii, ceai, lapte, dulceaţă, conserve, prost combinate, consumă o mare cantitate de energie. Energia nu poate fi furnizată decât după ce mâncărea este absorbită de intestine. Dacă vom înlocui acest amalgam de alimente cu fructe, energia ne va ajunge în corp instantaneu – în loc să aşteptăm ore, iar starea de somnolenţă ce urmează micului dejun bogat tradiţional dispare.

Deci, ca regulă : Mâncaţi la micul dejun numai fructe; mâncaţi fructe dimineaţa, ori de câte ori vă este foame. Mâncatul fructelor pe stomacul gol accelerează pierderea greutăţii inutile.

Caloriile de înaltă calitate care se găsesc în fructe nu vor crea probleme de greutate corpului dumneavoastră. Raţiunea pentru care vă recomand consumul fructelor dimineaţa este legată de cele trei cicluri ale organismului nostru :

I. Eliminarea (între orele 4 – 12). Mâncând fructe şi căpătând energie se favorizează eliminarea toxinelor. Consumarea altor alimente frânează eliminarea.

II. Consumul alimentelor (între orele 12 – 20). Mâncaţi, dar atenţie : digestia consumă energie. Începeţi cu salate şi, pe măsură ce vă apropiaţi de ora 20, puteţi consuma proteine, dar corect combinate.

III. Asimilarea (între orele 20 – 4). Acum corpul dumneavoastră îşi extrage substanţele nutritive şi le utilizează. Dacă aţi combinat corect mâncărurile, în 3 – 4 ore ele ajung în intestin, unde începe absorbţia lor de către corp.

Articole similare:

1. Principiile alimentaţiei corecte – Principiul 1
2. Principiile alimentaţiei corecte – Principiul 4
3. Principiile alimentaţiei corecte – Principiul 2

Alimentele sunt substanţe comestibile care conţin un anumit număr de elemente organice, precum : proteine, lipide, glucide, săruri minerale şi vitamine, apă şi materii nedigerabile (ca fibrele).

Proteinele – Acestea sunt celule organice ale muşchilor, organelor, creierului, oaselor. Sunt formate din cele mai simple elemente, numite “aminoacizi”. Problema care se pune în cazul unei alimentaţii “tradiţionale” nu este să duci lipsă de proteine, ci cum să nu mănânci prea multe. Prea multe proteine sunt periculoase pentru corpul uman în aceeaşi măsura cu a avea prea puţine. Proteinele sunt cele mai complexe alimente, iar asimilarea şi utilizarea lor, reprezintă procesele cele mai complicate.

Dacă alimentul cel mai uşor de descompus este fructul, cel mai greu de separat în elemente pe care corpul nostru le poate folosi, este proteina. Când consumăm proteine, corpul cheltuie pentru digestie o energie mai mare decât pentru orice alt aliment. Cu cât mâncăm mai multe proteine, cu atât mai mult ne este consumată energia pentru descompunerea lor. Noi nu avem nevoie atât de mult de proteine, deoarece corpul uman reciclează doar 70% din reziduurile proteice; şi apoi, noi ne pierdem numai 23 de grame de proteine pe zi, prin fecale, urină, păr, piele moartă şi transpiraţie. Pentru a completa aceastăcantitate pierdută ar trebui să mâncăm 750 grame proteine, ori unii mănânca mai mult. Consumând mai mult decât avem nevoie, corpul este suprasolicitat în încercarea lui de a elimina surplusul. Proteinele în exces nu numai că vă “fură” energie, dar trebuie să fie depozitate în corp ca reziduu toxic, determinând şi o creştere în greutate, deoarece nu există energia necesară pentru a-l elimina. A doua zi, un alt surplus de proteine apare şi situaţia se agravează.

Proteina nu apare în corpul omului prin consumul de proteine, ci prin aminoacizii din mâncare. Proteina animalelor consumată diferă de proteina umană. Corpul nu poate folosi sau asimila proteine în forma lor originală. Ele trebuie descompuse în aminoacizii care o formează. Apoi, corpul recompune aminoacizii (îi sintetizează) în proteine proprii corpului uman. Valoarea unui aliment este dată de aminoacizii care îl compun. Animalele însă nu au puterea să sintetizeze cei 8 aminoacizi esenţiali şi de aceea trebuie să-l ia din plante. Plantele îi pot sintetiza din aer, apă, pământ, dar animalele, inclusiv omul, sunt dependente de proteinele din plante – fiedirect, mâncând plantele, fie indirect, mâncând animalele care au mâncat plante.

Există 23 de aminoacizi diferiţi. Toţi sunt esenţiali, altfel nu ar mai exista. 15 dintre ei pot fi sintetizaţi de corpul uman, dar 8 trebuie luaţi direct din mâncarea consumată. Consumarea regulată a fructelor, vegetalelor, nucilor, seminţelor, mugurilor vă asigură toţi aminoacizii necesari, exact ca şi la alte mamifere, care nu consumă carne şi care totuşi nu suferă de vreo deficienţă proteică. Din alimentele digerate şi din reciclarea reziduurilor proteice, corpul are în permanenţă aminoacizi, care circulă prin sânge şi prin sistemul limfatic. Când corpul are nevoie de aminoacizi, îi ia de aici.

Circulaţia aminoacizilor este ca o bancă deschisă toată ziua. Ficatul şi celulele depun şi scot permanent aminoacizii necesari din sânge şi limfă. Când în sânge sunt prea mulţi, ficatul îi scoate şi îi depune (stochează) până este din nou nevoie de ei. Dacă scade nivelul lor din sânge datorită consumării acestora de către celule, ficatul îi repune înapoi în circulaţie. Şi celulele îi pot depozita şi repune în circulaţie. Deoarece majoritatea celulelor din corp sintetizează mai multe proteine decât este necesar pentru susţinerea vieţii, celelalte celule retransformă proteinele repartizate lor în aminoacizi, depozitându-i în sânge. Acest circuit al aminoacizilor este esenţial în înţelegerea faptului că proteinele complete (animale) nu sunt necesare în dietă. Cei 8 aminoacizi pe care corpul nostru nu îi poate sintetiza trebuie luaţi din alimente. Fructele şi vegetalele conţin majoritatea celor 8 aminoacizi, iar morcovii, bananele, varza, conopida, porumbul, castraveţii, vinetele, mazărea, cartofii, dovlecii, roşiile, nucile, seminţele de floarea-soarelui, susanul, alunele şi fasolea îi conţin pe toţi opt. Aminoacizii continuţi în plante sunt într-o cantitate mai mare decât cei conţinuţi în cărnuri.

Trebuie urmărite următoarele aspecte :

1. Cărnurile nu ne furnizează combustibil; energia se gaseşte în carbohidraţi. Carnea nu conţine carbohidraţi, deci nu furnizează energie.

2. Grăsimile pot furniza energie, dar descompunerea lor este mai greoaie şi mai puţin eficientă. Ele sunt descompuse în combustibil numai când rezervele de carbohidraţi sunt epuizate. Grăsimea din corp nu provine numai de la consumul lor direct. Când se consumă în exces carbohidraţi, aceştia sunt transformaţi de organism în grăsime şi sunt depuşi ca atare. Astfel, corpul poate înmagazina şi folosi grăsime fără a consuma mâncăruri grase. Depozitele de grăsime pot fi privite ca o bancă de carbohidraţi, unde se fac restituiri sau depuneri, când este necesar.

3. Sănătatea noastră depinde foarte mult de fibrele celulozice pe care le consumăm. Printre multe alte lucruri, ele previn constipaţia şi hemoroizii. Carnea nu conţine fibre celulozice.

4. Un lanţ de aminoacizi conţine de la 51 până la 200.000 de aminoacizi. Când mâncăm carne, acest lanţ trebuie descompus (rupt) complet şi reasamblat în proteina umană. Aminoacizii sunt foarte delicaţi. Căldura gătitului îi coagulează sau îi distruge, făcându-I inutilizabili pentru organism. Astfel, devin toxici depunându-se, mărind consumul de energie.

5. Carnea este foarte bogată în grăsimi saturate, diferite de cele folosite pentru energie; provoacă atacul de cord (datorat colesterolului).

6. Sinteza vitaminei B12 este îngreunată mult, provocând stările anemice.

7. Toxinele conţinute de carnea animalelor au o extraordinar de mare influenţă în perturbarea metabolismului hidraţilor de carbon, de aici până la diabet nemaifiind decât doi paşi.

8. Mare parte a tumorilor, adesea maligne, au la origine substanţe create în timpul digestiei cărnii, care nu au putut fi asimilate de organism.

9. Foarte puţină lume ştie că, pentru a înlocui culoarea gri-verzuie a cărnii, după tăierea animalului, cu acea culoare roşiatică, plăcută, a produsului din galantar, majoritatea fabricilor de prelucrat folosesc nitraţi şi conservanţi foarte dăunători organismului uman, predispunându-l în timp la cancer.

10. În urma procesării termice, calităţile cărnii se modifică :

•Valoarea nutritivă a cărnii scade cu 2/3.

•Fierul devine anorganic, deci nefolositor corpului uman.

•Vitaminele dispar aproape complet din carnea friptă sau fiartă.

•Noul aliment încarcă şi acidulează organismul uman favorizând apariţia bolilor.

Se pune întrebarea dacă organismul UMAN este alcătuit şi proiectat pentru a consuma carne.

Deci pentru digestia cărnii este necesară o cantitate enormă de energie, ceea ce face şi mai dificilă sarcina scăderii greutăţii celor care nu şi-o doresc şi o au.

Aş dori să vă întrebaţi : unde aţi dori să serviţi masa ? Într-o grădină cultivată cu legume şi cu pomi fructiferi sau într-un abator, în ambele cazuri aşteptând la faţa locului să vi se aducă masa proaspătă ?

Dacă veţi continua să mâncaţi carne, pentru a minimaliza efectele negative căutaţi să :

1. Să găsiţi o sursă de carne nechimizată.
2. Nu mâncaţi carne decât o dată pe zi, pentru a economisi energia internă.
3. Combinaţi corect carnea cu alte alimente.

În cazul unor activităţi fizice grele, gândiţi-vă că :

• proteinele nu vă cresc forţa, ci, prin descompunerea lor, v-o cheltuiesc.
• proteinele sunt dezastruoase, întrucât ele nu produc energie, ci o consumă.

Exemple :

•Un leu care mănâncă carne doarme 20 ore/zi.

•Un urangutan care mănâncă numai vegatale doarme 6 ore/zi.

•Populaţiile care trăiesc în zona arctică şi au ca aliment preponderent carnea au o medie de viaţă de numai 27 de ani.

Articole similare:

1. Principiile alimentaţiei corecte – Principiul 1
2. Principiile alimentaţiei corecte – Principiul 4
3. Principiile alimentaţiei corecte – Principiul 3

1. Principiul unei alimentaţii cu înalt conţinut de apă.

2. Principiul combinării corecte a alimentelor.

3. Principiul consumului corect de fructe.

4. Principiul gestionării depozitelor de grăsime.

1. Principiul unei alimentaţii cu înalt conţinut de apă

Corpul nostru este format în proporţie de 70% din apă, însă din clipa în care ne naştem, el devine avid de mâncare, aer şi apă pentru supravieţuire. Pentru supravieţuire şi pentru a menţine corpul în cea mai bună condiţie, trebuie să consumăm o dietă care să fie constituită din cel puţin 70% apă. Aici nu este vorba de băut apă, ci de alimentele care să conţină, în stare normală, apă.

Fructele şi vegetalele crude sunt alimente care satisfac acest deziderat. Orice altceva este mâncare concentrată, care şi-a pierdut apa prin gătire sau prelucrare. Nu trebuie mâncat exclusiv fructe şi vegetale, ele reprezintă doar 70% din mesele noastre zilnice; restul de 30% va conţine alimente concentrate, cum ar fi : pâine, carne, produse lactate, legume. Sunt două motive pentru care avem nevoie de apa din vegetale : hrănire şi curăţare.

Trebuie reţinut faptul că acestea sunt şi motivele pentru care apa baută nu va fi de niciun ajutor. Apa este transportată de nutrienţii din mâncare la toate celulele corpului şi apoi, la întoarcere, înlătură reziduurile toxice. Toţi nutrienţii de care are nevoie corpul uman (vitamine, proteine, minerale, aminoacizi, enzime, acizi graşi) se găsesc în fructe şi vegetale. Aceste elemente sunt transportate de apa din vegetale şi fructe în intestine, unde sunt absorbite. La rândul lor, toxinele (reziduurile) sunt curăţate de apa din corpul nostru şi eliminate. Ca orice lucru pe care îl folosim, care se curăţă şi se spală, şi corpul nostru are nevoie de acestea. Faptul că o largă pătură a populaţiei este grasă arată că noi curăţăm corpul în interior, deci mâncăm defectuos. Sunt oameni care, o viaţă întreagă, nu îşi pun problema curăţeniei interioare a propriului corp. Repet, această curăţare a corpului (interioară) se face prin intermediul unei hrane cu un conţinut mare de apă, care va favoriza spectaculos desfăşurarea celor trei cicluri ale corpului. Când mâncăm trebuie să ne punem întrebarea :

“Oare mâncarea pe care o consum acum va contribui la curăţarea corpului meu sau la îmbâcsirea lui cu toxine ?”. Sau, cu alte cuvinte :

“Este dominată de fructe şi salate ?”

Actualmente, noi suntem prizonierii papilelor noastre gustative. Nu mâncăm alimente de care are cu adevărat nevoie corpul nostru, ci pe cele cerute de gusturi. De aceea, mâncăm acum mâncăruri foarte gustoase care – de fapt – ne năclăiesc corpul adăugându-i greutate. Dacă vreţi să fiţi viu, viguros, vibrant şi într-o formă din cele mai bune, trebuie să mâncaţi mâncare vie (fructe şi legume crude). Comparându-ne cu animalele care trăiesc în mijlocul naturii, aţi văzut animale obeze, ştirbe, surde, cu ochelari, cu stimulatoare cardiace sau animale care să moară de atac de cord, cancer, diabet sau congestie cerebrală? Carnivorele nu mănâncă niciodata alte carnivore, iar de la ierbivore mănâncă prima dată intestinele pline cu vegetale, bogate în apă; apoi le beau sângele, după care mănâncă organele bogate în apă şi la sfârşit, dacă nu sunt sătule, carnea şi muşchii.

Fără discuţie, există momente când mâncărurile concentrate vor domina; nu trebuie să te simţi vinovat. După zeci de ani de concentrate, este greu să treci la o alimentaţie naturală. Vechile pofte răbufnesc. După o zi cu concentrate, a doua zi treceţi pe vegetale. Trebuie să aveţi în minte importanţa acestei alimentaţii bogate în apă. În atomii moleculelor din plante se află enzimele, care nu sunt lucruri sau substanţe, ci principii ale vieţii fiecărei celule vii. Enzimele din celulele corpului uman sunt identice cu cele vegetale. Enzimele se distrug la 54 grade C şi orice mâncare gătită la o temperatură mai mare decât aceasta este condamnată la moarte prin dispariţia enzimelor. Mâncarea gătită la peste 54 grade C şi-a pierdut viaţa şi deci valoarea nutritivă. Această mâncare poate să susţină viaţa sistemului uman, dar o face în contul energiei, vitalităţii şi al unei sănătăţi degenerate progresiv. Băutul apei este specific oamenilor care mănâncă mâncăruri concentrate. Cei care mănâncă fructe şi vegetale crude, nu mai au nevoie să bea apă. Apa de izvor nu este recomandată, deoarece conţine minerale anorganice, pe care corpul uman nu le poate folosi sau precipita şi care se agaţă de colesterolul din corp şi se depune sub forma unei plăci groase pe artere.

FOARTE IMPORTANT !

Este foarte periculos să bei apă la masă, deoarece apa diluează sucurile digestive care “sparg” mâncărurile din stomac, împiedicând digestia corectă a alimentelor şi dereglând puternic cele trei cicluri ale corpului nostru. Se cheltuie totodată o mare cantitate de energie.

Articole similare:

1. Principiile alimentaţiei corecte – Principiul 3
2. Principiile alimentaţiei corecte – Principiul 4
3. Principiile alimentaţiei corecte – Principiul 2

La baza acestui principiu stă faptul că organismul uman este avid de sănătate şi că aceasta este obţinută prin curăţarea continuă de materiale reziduale. Corpul se autocuraţă, se autovindecă, se automenţine. Natura este totdeauna corectă şi nu se poate îmbunătăţi. Ea nu caută să-şi înăbuşe propriile acţiuni. Avem de-a face cu probleme de boală numai când încălcăm legile naturale ale vieţii.

Corpul omenesc este cea mai minunată creaţie a naturii, este dotat cu o imensă inteligenţă, pe care o regăsim în toate organele şi în funcţionarea coordonată a acestora :

• Inima bate de 100.000 ori în 24 de ore şi pompează 523 milioane litri de sânge în numai 50 de ani. Acest sistem de pompare are capacitatea să lucreze timp îndelungat, fără să sară o singură bătaie.
• În sânge sunt produse într-o singură secundă 7 mii de miliarde de celule noi.
• Aceasta maşină generează o temperatură constantă de 37 grade C.
• Cel mai mare organ al corpului este pielea, formată din peste 4 milioane de pori şi care acţioneaza ca sistemul de răcire al unei maşini.
• Sistemele digestive şi metabolice au abilitatea remarcabilă de a transforma mâncarea în sânge proaspăt, structură osoasă şi celulară.
• Plămânii furnizează sângelui oxigenul de care are nevoie.
• Sistemul osos complex furnizează structura de rezistenţă a corpului pentru susţinere şi deplasare.
• Creierul, culmea perfecţiunii în organismul uman, este format din 25 de milioane de celule, care sunt cele mai dezvoltate. Chiar şi cele mai mici celule din corpul dumneavoastră depăşesc de un miliard de ori mărimea celui mai mic component al acestui organ.
• Celula este locul unor reacţii chimice, mai numeroase decât în toate fabricile din lume luate la un loc.
• Sunt mii de componenţi într-o celulă – cromozomi, gene, mitocondrii, enzime, hormoni, aminoacizi etc. (microuniversul).

Mecanismul ce face să opereze o celulă nu a fost înţeles, iar miile de funcţii şi forţa din spatele lor sunt dincolo de puterea de înţelegere umană. Cu alte cuvinte, inteligenţa interioară a acestor celule este infinit mai sofisticată decât mintea gânditoare a omului. Sunt peste 75 de miliarde de celule uimitoare în corpul nostru, care lucrează cu o perfecţiune desăvârşită, o viaţă de om. Făcând o analogie, consideraţi că din cele 4 miliarde de locuitori ai Pământului, câteva milioane ar gândi şi coopera armonios în toate lucrurile, ceea ce este dificil. Pare şi mai dificil de imaginat că cele 4 miliarde de oameni să acţioneze la unison. Oricum, chiar dacă ar fi aşa, şi tot ar fi o nimica toată faţă de lucrurile din interiorul corpului, care pot fi asemuite cu 18.000 de planete identice cu Pământul cu câte 4 miliarde de locuitori, ce acţionează toţi la unison, toţi având aceleasi convingeri politice, religioase, intelectuale şi lucrând pentru acelaşi scop. Credeţi că această maşină a fost lăsată fără mecanismul controlului greutăţii sau al sănătăţii ? Nu ! Este de neconceput. Acesta se afla în corpul omului, de la naştere. Sănătatea este dreptul dumneavoastră dobândit la naştere şi, fiind supraponderal sau subponderal, nu sunteţi sănătos. Ca orice proces ce se desfăşoară mecanic în corp, şi tendinţa corpului de a fi perfect este justificată.

Deci dacă aveţi probleme cu greutatea, nu este nicio îndoială că mâncarea introdusă în corp este factorul ce contribuie la aceasta, deoarece :

Există o întreagă categorie de substanţe care au un efect mult mai intens decât medicamentele – acestea sunt alimentele.

Oamenii sunt bolnavi, în general, din cauza celor mâncate sau a celor nemâncate. Dintre factorii de mediu, biologici, de comportament şi poluare (stres) care influenţează sănătatea omului cel mai important este mâncarea.  Două dintre cele mai răspândite boli – de inimă şi cancerul – ar putea fi reduse spectaculos prin corectarea regimului alimentar. Autosugestia este foarte importantă. Trebuie să credeţi că puteţi realiza acest program Aveţi încredere în dumneavoastră ! Puteţi să vă schimbaţi corpul şi să vă însănătoşiţi schimbându-vă modul în care gândiţi despre el. Ca să fiţi sănătos, trebuie să începeţi să credeţi că sunteţi sănătos.  Fiecare celulă a corpului dumneavoastră este înzestrată cu o inteligenţă incredibilă, care aşteaptă instrucţiuni pozitive.

Gândiţi pozitiv despre corpul dumneavoastră. Nu gândiţi, de exemplu : “Vai, ce burtă am !”, ci “Parcă începe să-mi scadă burta !”.

Nu credeţi că trimiterea unor gânduri pozitive către dumneavoastră este mai folositoare ?

Articole similare:

1. Principiile alimentaţiei corecte – Principiul 2
2. Cum sa adormi cand nu ti-e somn?
3. Principiile alimentaţiei corecte – Principiul 4